Viata in 5 sticle






Viata in 5 sticle

Viata omului este atat de complexa incat nici daca am sta zile intregi sa o intelegem in totalitate nu am reusi...Pot spune ca sunt la inceputul unei cariere, la inceputul cunoasterii raului, a invidiei, a dusmaniei, vad cum fiecare isi urmareste interesul. La inceputul cunoasterii noului,Nu am crescut in acest mediu, sau cert e ca m am indepartat de acesti oameni.

2009....Anul 3 la facultate, am un loc de munca, stau la camin, am un suflet care imi este aproape...destul de bine...dar totusi imi lipseste ceva?!


Gandul ca s-a terminat copilaria ma inspaimanta...Insa consider ca totul porneste de la mine! Eu am vrut sa vin in Bucuresti, eu am vrut sa ma angajez.. Fiecare dintre noi se ghideaza in viata dupa niste principii, si are niste idei – mai mult sau mai putin fixe – la care tine foarte mult. Iar daca nu esti suficient de increzator, e greu sa ridici. Sunt destule esecuri in viata de care iti este frica. Viitorul ne a pregatit probleme si esecuri destule – ele vor veni, fie ca le prevezi sau nu, fie ca le doresti sau nu. Stiu ca-mi vine greu sa cred, dar si oamenilor fericiti si celor nefericiti li se intampla destule de-a lungul vietii. Adevarata diferenta o va face felul in care fiecare se raporteaza la ele. Cand dai de necaz, tot ce conteaza e cum gandesti si cum actionezi. Aici, atitudinea este probabil singurul lucru care face diferenta intre prostime si oamenii de succes.

Inca un o problema pe care incerc de ani sa o rezolv: Evit problemele/temerele in loc sa le rezolv! Va suna cunoscuta ideea? „De ce ti-e frica nu scapi” se zice in popor. De ce sa te mai chinui sa fugi? Si vorba ceea, „n-o fi dracul atat de negru”, nu?
M-am uitat la meciuri de box, probabil ati vazut cum un boxeur atacat de o ploaie de pumni merge spre adversar si il ia in brate – ca sa-l impiedice sa-l mai loveasca, nu pentru ca-l iubeste. Trebuie sa alerg inspre teama mea, nu sa fug din calea ei!

http://www.youtube.com/watch?v=sb2YOg_dkQM&feature=player_embedded

Spuneti mi ati avut ocazia sa intalniti persoane dificile, cu care comunicarea nu ajungea la nici un conses??? Eu da!! De cateva ori, dar mi a ajuns!pfiuu
Imi aduc aminte de un conflict cu unul din colegii mei...a fost o saptamana plina de stres, de ura, si era cat pe ce sa mi dau demisia pentru ca nu am ajuns la un conses...iar situatia a fost rezolvata in aer.. si totusi „cine-a fost de vina pentru faptul ca ne-am certat?”
Probabil aveam si eu partea mea de vina. Cineva mi a zis o data ca „nimeni nu poate sa te faca sa te simti rau decat daca tu ii dai voie”.


Asa ca as avea aici niste citate care ne invata cum ar trebui sa fim in fata unei persoane dificile, si nu numai:
1. „Nu identifica persoana cu comportamentul” ( adica nu eticheta omul spunand „Esti un om incapatanat!”)
2. „Nu oferiti prea multe scuze sau explicatii”, mai ales daca vina nu va apartine. Este un comportament defensiv si nu foarte productiv in relatia cu persoanele dificile.
3. „Daca-ti ascunzi furia, ea nu dispare”…si asa se nasc diverse probleme, stress si boli…pentru ca ne inhibam de atatea ori unele reactii.
4. „Orice s-ar intampla in exterior, tu prelucrezi acea informatie si alegi cum sa reactionezi”

Ideea pe care incerc s-o insinuez la tot ce am scris e ca persoanele din jurul tau, cele cu care intri in contact zi de zi, joaca un rol imens in viata ta. Ele iti modeleaza intr-o foarte mare masura ideile, comportamentul, atitudinile si asa mai departe. Oricat de independenti ne credem, grupurile din care facem parte au un cuvant extrem de greu de spus in evolutia noastra. De aceea au fost numite si “grupuri de referinta”: la ei ne laudam cu realizarile noastre, ei ne judeca daca gresim, ei ne ajuta cu un sfat bun etc. De multe ori plecam de la ei si ne intoarcem la ei. Daca ar fi sa indraznesc sa va dau un sfat: mare grija la zona asta a vietii!

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu